“In unele zile, a da “tot ce poti” s-ar putea sa nu fie cat de mult am vrea sa dam, dar viata nu e perfecta – in nici un aspect – si a face tot ce putem cu ceea ce avem, este cea mai mare asteptare pe care sa o avem atat de la noi cat si de la ceilalti.”
Fred Rogers
Un atac de panica este un episod brusc de frica intensa care declanseaza reactii fizice severe atunci cand nu exista un pericol real sau o cauza aparenta. Atacurile de panica pot fi foarte inspaimantatoare. Cand apar, ai putea crede ca pierzi controlul, ai un infart sau chiar mori.
Multi oameni au doar unul sau doua atacuri de panica in viata lor, iar problema dispare, atunci cand o situatie stresanta se termina. Dar daca ai avut atacuri de panica recurente, neasteptate si ai petrecut perioade lungi de frica constanta de a nu face un nou atac de panica, este posibil sa ai o afectiune numita tulburare de panica.
Desi atacurile de panica in sine nu pun viata in pericol, ele pot fi inspaimantatoare si iti pot afecta in mod semnificativ calitatea vietii. Dar tratamentul poate fi foarte eficient.
Simptome
Atacurile de panica incep de obicei brusc, fara avertisment. Ele pot aparea oricand — cand conduci masina, la mall, cand dormi profund sau in mijlocul unei intalniri de afaceri. Este posibil sa ai atacuri de panica ocazionale sau frecvente. Ele au multe variatii, dar simptomele ajung la intensitate maxima in cateva minute. S-ar putea sa te simtiti obosit si stors de energie dupa ce un atac de panica dispare.
Atacurile de panica includ de obicei unele dintre aceste semne sau simptome:
- Sentimentul unui pericol iminent sau a unei amenintari
- Frica de pierdere a controlului sau de moarte
- Ritmul cardiac rapid, puternic
- Transpiratie
- Tremurat incontrolabil
- Dificultati de respiratie sau senzatie de nod in gat
- Frisoane
- Bufeuri
- Greata
- Crampe abdominale
- Dureri in piept
- Durere de cap
- Ameteli, vertij sau lesin
- Senzatie de amorteala sau furnicaturi
- Senzatie de rupere de realitate sau detasare
Unul dintre cele mai rele lucruri despre atacurile de panica este teama intensa ca vei face altul. S-ar putea sa iti fie atat de teama incat sa eviti anumite situatii in care acestea pot aparea.
Cauze si Factori de risc
Nu se stie ce cauzeaza atacurile de panica sau tulburarea de panica, dar acesti factori pot juca un rol:
- Mostenirea genetica
- Stres major
- Temperament mai sensibil la stres sau predispus la emotii negative
- Anumite modificari in modul de functionare a unor parti ale creierului tau
- Diferite afectiuni de natura psihica si comportamentale (anumite afectiuni – depresia, stersul posttraumatic pot sa favorizeze aparitia atacurilor de panica)
- Consumul anumitor substante: nicotina, cafeina, alcoolul.
Atacurile de panica pot aparea brusc si fara avertisment la inceput, dar in timp, ele sunt de obicei declansate de anumite situatii. Unele cercetari sugereaza ca raspunsul natural de lupta sau fuga al corpului tau la pericol este implicat in atacurile de panica. De exemplu, daca un urs grizzly ar veni dupa tine, corpul tau ar reactiona instinctiv. Ritmul cardiac si respiratia s-ar accelera pe masura ce corpul tau se pregateste pentru o situatie care pune viata in pericol. Multe dintre aceleasi reactii apar intr-un atac de panica. Dar nu se stie de ce apare un atac de panica atunci cand nu exista niciun pericol evident prezent.
Simptomele tulburarii de panica incep adesea la sfarsitul adolescentei sau la varsta adulta si afecteaza mai multe femei decat barbati.
Factorii care pot creste riscul de a dezvolta atacuri de panica sau tulburare de panica includ:
- Istoric familial de atacuri de panica sau tulburare de panica
- Stres major in viata, cum ar fi moartea sau boala grava a unei persoane dragi
- Un eveniment traumatizant, cum ar fi agresiunea sexuala sau un accident grav
- Schimbari majore in viata ta, cum ar fi un divort sau nasterea unui copil
- Fumatul sau consumul excesiv de cofeina
- Istoric de abuz fizic sau sexual in copilarie
Complicatii
Lasate netratate, atacurile de panica si tulburarea de panica pot afecta aproape fiecare domeniu al vietii tale. S-ar putea sa-ti fie atat de frica sa nu ai mai multe atacuri de panica, incat sa traiesti intr-o stare constanta de frica, deteriorandu-ti calitatea vietii.
- Complicatiile pe care le pot provoca atacurile de panica sau cu care pot fi legate includ:
- Dezvoltarea unor fobii specifice, cum ar fi frica de a conduce sau de a iesi din casa
- Asistenta medicala frecventa pentru probleme de sanatate si alte afectiuni medicale
- Evitarea situatiilor sociale P
- robleme la serviciu sau la scoala
- Depresie, tulburari de anxietate si alte tulburari psihice
- Risc crescut de sinucidere sau ganduri suicidare
- Abuzul de alcool sau alte substante
- Probleme financiare
Pentru unii oameni, tulburarea de panica poate include agorafobia – evitarea locurilor sau situatiilor care provoaca anxietate, deoarece se tem ca nu pot scapa sau nu pot obtine ajutor daca au un atac de panica. Sau s-ar putea sa se bazeze pe ceilalti ca sa iasa din casa.
Cand sa ceri ajutor specializat
Daca ai facut un atac de panica, solicita ajutor medical cat mai curand posibil. Atacurile de panica, desi sunt intens incomode, nu sunt periculoase. Dar sunt greu de gestionat pe cont propriu si se pot agrava fara tratament. Simptomele atacului de panica pot semana cu simptomele altor probleme grave de sanatate, cum ar fi un atac de cord, asa ca este important sa fiti evaluat de catre un medic daca nu esti sigur ce iti cauzeaza simptomele.
Diagnostic
Medicul specialist va stabili daca ai atacuri de panica, tulburare de panica sau alta afectiune, cum ar fi probleme cu inima sau tiroida, cu simptome care seamana cu atacurile de panica. Pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic, este posibil sa ti se recomande:
- Un examen fizic complet
- Teste de sange pentru a va verifica tiroida si alte posibile afectiuni si teste ale inimii, cum ar fi o electrocardiograma (ECG sau EKG)
- O evaluare psihologica pentru a vorbi despre simptomele, temerile sau ingrijorarile tale, situatii stresante, probleme de relatie, situatii pe care le poti evita si istoricul familial
Poti completa o autoevaluare psihologica sau un chestionar. De asemenea, este posibil sa fi intrebat despre consumul de alcool sau alte substante.
Criterii de diagnosticare a tulburarii de panica
Nu toti cei care au atacuri de panica au tulburare de panica. Pentru un diagnostic al tulburarii de panica, Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale (DSM-5), publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie, enumera urmatoarele puncte:
- Ai atacuri de panica frecvente, neasteptate.
- Cel putin unul dintre atacurile tale a fost urmat de o luna sau mai mult de ingrijorare continua cu privire la un alt atac; teama continua de consecintele unui atac de panica, cum ar fi pierderea controlului, a avea un atac de cord sau frica ca o sa „innebunesti”; sau schimbari semnificative in comportamentul tau, cum ar fi evitarea situatiilor despre care crezi ca pot declansa un atac de panica.
- Atacurile tale de panica nu sunt cauzate de consumul de droguri sau alte substante, de o afectiune medicala sau de o alta afectiune de sanatate mintala, cum ar fi fobia sociala sau tulburarea obsesiv-compulsiva.
Daca ai atacuri de panica, dar nu ai o tulburare de panica diagnosticata, poti beneficia in continuare de tratament. Daca atacurile de panica nu sunt tratate, acestea se pot agrava si se pot dezvolta in tulburare de panica sau fobii.
Tratament
Tratamentul poate ajuta la reducerea intensitatii si frecventei atacurilor de panica si iti poate imbunatati calitatea vietii. Principalele optiuni de tratament sunt psihoterapia si medicamentele. Pot fi recomandate unul sau ambele tipuri de tratament, in functie de preferintele tale, de istoricul medical, de severitatea tulburarii de panica si daca ai acces la terapeuti care au pregatire speciala in tratarea tulburarilor de panica.
Psihoterapie
Psihoterapia, este considerata un tratament eficient pentru atacurile de panica si tulburarea de panica. Ea te poate ajuta sa intelegi ce se intampla si sa inveti cum sa le faci fata.
Terapia cognitiv-comportamentala te poate ajuta sa inveti, prin propria experienta, ca simptomele de panica nu sunt periculoase. Terapeutul te va ajuta sa recreezi treptat simptomele unui atac de panica intr-un mod sigur, repetitiv. Cand senzatiile fizice de panica nu se mai sunt amenintatoare, atacurile incep sa se dispara.
Tratamentul de succes te poate ajuta, de asemenea, sa depasesti temerile fata de situatiile pe care le-ai evitat din cauza atacurilor de panica.
Succesul terapeutic necesita timp si efort. Vei incepe sa vezi ca simptomele atacului de panica se reduc in cateva saptamani si adesea simptomele scad semnificativ sau dispar in cateva luni. Poti programa vizite ocazionale de intretinere pentru a te asigura ca atacurile de panica raman sub control sau pentru a trata recidivele.
Medicamente
Medicamentele pot ajuta la reducerea simptomelor asociate cu atacurile de panica, precum si cu depresia, daca aceasta este o problema.
Mai multe tipuri de medicamente s-au dovedit a fi eficiente in gestionarea simptomelor atacurilor de panica, inclusiv:
- Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS). In general sigure, cu un risc scazut de reactii adverse grave, antidepresivele ISRS sunt de obicei recomandate ca prima alegere de medicamente pentru tratarea atacurilor de panica. ISRS aprobate de Food and Drug Administration (FDA) pentru tratamentul tulburarii de panica includ Fluoxetina (Prozac), Paroxetina (Paxil, Pexeva) si Sertralina (Zoloft).
- Inhibitori ai recaptarii serotoninei si norepinefrinei (SNRI). Aceste medicamente sunt o alta clasa de antidepresive. Venlafaxina SNRI (Effexor XR) este aprobata de FDA pentru tratamentul tulburarii de panica.
- Benzodiazepine. Aceste sedative sunt deprimante ale sistemului nervos central. Benzodiazepinele aprobate de FDA pentru tratamentul tulburarii de panica includ Alprazolam (Xanax) si Clonazepam (Klonopin). Benzodiazepinele sunt utilizate in general doar pe termen scurt, deoarece pot crea obisnuinte, provocand dependenta mentala sau fizica. Aceste medicamente nu sunt o alegere buna daca ati avut probleme cu consumul de alcool sau droguri. De asemenea, pot interactiona cu alte medicamente, provocand efecte secundare periculoase.
Daca un medicament nu functioneaza bine pentru tine, medical psihiatru iti poate recomanda trecerea la altul sau combinarea anumitor medicamente pentru a creste eficacitatea. Retine ca pot dura cateva saptamani dupa inceperea initiala a unui medicament pentru a observa o imbunatatire a simptomelor. Toate medicamentele au risc de efecte secundare, iar unele pot sa nu fie recomandate in anumite situatii, cum ar fi sarcina. Discuta cu medicul psihiatru despre posibilele efecte secundare si riscuri.
Stil de viata si remedii naturiste
In timp ce atacurile de panica si tulburarea de panica beneficiaza de un tratament profesionist, acesti pasi de autoingrijire te pot ajuta sa gestionati simptomele:
- Respecta planul de tratament.
- Infruntarea temerilor tale poate fi dificil, dar tratamentul te poate ajuta sa te simti ca si cum nu esti un ostatic in propria ta casa.
- Cauta grupuri de suport. Te poate conecta cu altii care se confrunta cu aceleasi probleme.
- Evita cofeina, alcoolul, fumatul si drogurile recreative. Toate acestea pot declansa sau agrava atacurile de panica.
- Practica tehnici de management al stresului si relaxare. De exemplu, yoga, respiratia profunda si relaxarea progresiva a muschilor – incordarea cate un muschi si apoi eliberarea completa a tensiunii pana cand fiecare muschi din corp este relaxat – pot fi de asemenea utile.
- Sport si miscare
- Dormi sufficient, astfel incat sa nu te simtiti obositin timpul zilei.
Medicina alternativa
Unele suplimente alimentare au fost studiate ca tratament pentru tulburarea de panica, dar sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege riscurile si beneficiile.
Produsele pe baza de plante si suplimentele alimentare nu sunt monitorizate de Food and Drug Administration (FDA) in acelasi mod in care sunt medicamentele. Nu poti fi intotdeauna sigur de ceea ce primesti si daca este sigur pentru tine. Inainte de a incerca remedii pe baza de plante sau suplimente alimentare, discutati cu medicul tau. Unele dintre aceste produse pot interfera cu medicamentele prescrise sau pot provoca interactiuni periculoase.
Inainte de programarea cu medicul psihiatru, fa o lista cu:
- Simptomele tale, inclusiv cand au aparut pentru prima data si cat de des le-ai avut
- Informatii personale importante, inclusiv evenimente traumatice din trecut si orice evenimente majore stresante care au avut loc inainte de primul atac de panica
- Informatii medicale, inclusiv alte afectiuni fizice sau mintale pe care le ai
- Medicamente, vitamine, produse din plante si alte suplimente, precum si dozele
- Intrebari de adresat medicului
- Roaga un membru al familiei sau unui prieten de incredere sa te insoteasca la medic, pentru a-ti oferi sprijin si a te ajuta sa iti amintesti informatiile.
Prevenirea
Nu exista o modalitate sigura de a preveni atacurile de panica sau tulburarea de panica. Cu toate acestea, aceste recomandari te pot ajuta.
- Cere un tratament pentru atacurile de panica cat mai curand posibil pentru a le impiedica sa se agraveze sau sa devina mai frecvente.
- Respecta planul de tratament pentru a preveni recaderile sau agravarea simptomelor atacului de panica.
- Fa activitate fizica regulata, are rol in prevenirea anxietatii.
Sursa: Panic attacks and panic disorder – Diagnosis and treatment – Mayo Clinic