Hipnoza in reabilitarea afaziei

Afazia este o tulburare de vorbire dobandita cauzata de accidente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale sau tumori. Pacientii afazici au de obicei deficiente in structura generala a vorbirii (Caplan, 1992), in abilitatile de comunicare si metacognitive (Tirassa 1999).

Afazia reprezinta o bariera in calea integrarii sociale si este agravata de faptul ca persoanele cu afazie sunt constiente de dificultatile lor lingvistice si de reactiile pe care le provoaca la ceilalti. Descurajati, nu numai din cauza starii lor, ei refuza sa mai participe la conversatii, ceea ce duce la consecinte grave in toate domeniile vietii lor, in special in ceea ce priveste potentialul lor de recuperare (Codul & Hermann, 2003); acest lucru duce la o deteriorare a calitatii vietii lor si a conversatiilor la care participa (Davidson, Worral & Hickson, 2003).

Chiar si in acele cazuri in care pacientii nu dezvolta o depresie ulterioara, pierderea capacitatii de a comunica in mod eficient determina o schimbare profunda care influenteaza multe aspecte ale vietii lor: munca, educatia, relatiile cu cei din jur, organizarea vietii interne, a timpului liber si dar si modificarea caracteristicilor personale, cum ar fi stima de sine.

De multe ori, in momentul in care a avut loc un accident vascular cerebral, oamenii erau activi profesional. Multi dintre ei, in functie de circumstante si de varsta, sunt obligati sa se pensioneze, sa ramana someri sau li se schimba radical conditiile de munca, nu numai din cauza deficiente de comunicare, dar si din cauza deficitelor motorii, slabiciunii musculare, oboseala constanta si a problemelor de coordonare (Parr si colab., 1997).

In ciuda faptului ca afazia are un impact major asupra motivatiei fizice, cognitive si a performantelor lingvistice, emotiile au fost adesea trecute cu vederea in programele de reabilitare. Acestea joaca un rol fundamental in reabilitare: motivatia creste si performanta se imbunatateste atunci cand oamenii sunt intr-o stare de spirit pozitiva. Persoanele afectate de depresie, de exemplu, au rezultate mai slabe in terapia de recuperare, comparativ cu persoanele care nu sunt deprimate (Codul & Hermann, 2003).

In ceea ce priveste aspectele de comunicare specifice, hipnoza si-a dovedit eficacitatea in tratarea starilor de anxietate legate direct de limbaj (Barker si colab., 1972), in special in ceea ce priveste teama de a vorbi in public (Schoenberger si colab., 1998), in invatarea aspectelor specifice ale unei alte limbi (Schumann si colab., 1978) si in tratamentul balbismului (Kaya & Alladin, 2012).

Intr-o lucrare recenta, Gava, Cavarra & Di Bartolomeo (2013) sugereaza posibilitatea de a utiliza in mod eficient tehnici hipnotice in tratamentul „anxietatii lingvistice“ (teama de a vorbi), o conditie tipica legata de afazie.

In plus, studii recente demonstreaza ca hipnoza este un suport util in reabilitarea neuropsihologica (Prifits et al, 2011;.. Cagiada et al, 2012).

Cum poate ajuta hipnoza?

In primul rand cu ajutorul hipnozei, pacientul va invata cum sa isi controleze starile depresive si sa intareasca stima de sine. Hipnoza incurajeaza pacientul sa foloseasca mintea si imaginatia pentru a trimite aceste semnale electrice de la creier la nivelul corpului. Astfel se vor creea noi legaturi sinaptice care sa le inlocuiasca pe cele afectate de AVC.

Sursa: www.ericksoninstitute.it