Anxietatea generalizata

Esti pe trecerea de pietoni si traversezi o strada aglomerata. Brusc observi o masina care nu incetineste si probabil nu va opri. Realizezi pericolul si incepi sa alergi spre trotuar. In mod automat, in organismul tau se produc o serie de modificari. Creierul constientizeaza pericolul si sistemul nervos vegetativ, involuntar, trimite semnale diferitelor parti ale organismului pentru a produce modificarile prezentate mai jos:

  • creierul isi intensifica activitatea;
  • ritmul cardiac se accelereaza si tensiunea arteriala creste,
  • se intensifica procesul de coagulare a sangelui pregatind organismul pentru posibile leziuni, transpiratia creste;
  • temperatura corpului scade;
  • sangele este trimis spre muschi; acestia se tensioneaza fiind pregatiti pentru actiune
  • digestia se reduce;
  • salivatia descreste, cauzand uscarea gurii
  • ritmul respiratiei creste, narile si caile respiratorii se dilata pentru a permite patrunderea mai rapida a aerului;
  • ficatul elibereaza zahar pentru a furniza rapid energie,
  • musculatura sfincteriana se contracta pentru a inchide orificiul vezical si cel anal

Datorita acestor modificari esti capabil sa alergi foarte repede spre trotuar si sa eviti astfel accidentul. Se poate constata ca aceasta serie de modificari, cunoscute ca raspunsul de “fuga sau lupta”, sunt responsabile pentru numeroasele sentimente si ganduri pe care le percepi cand esti anxios.

Anxietatea se exprima la nivel fiziologic prin tremuraturi/contractii sau dureri musculare, transpiratii (in special la nivelul mainilor si picioarelor), ameteli, dureri de cap, insomnii, probleme digestive, senzatia de disconfort in zona pieptului, senzatia de instabilitate, frisoane sau valuri de caldura, gura uscata, etc.

La nivel psihic, anxietatea ia forma oboselii, iritabilitatii, inabilitatii de a se concentra, tensiunii si ingrijorarii permanente si excesive (privind propria persoana sau persoane apropiate). Deseori aceste simptome sunt puse in mod eronat pe seama lipsei de calciu sau de magneziu, rezultand lungi investigatii si tratamente inutile cu vitamine, minerale sau tratamente homeopate. Desigur, pentru a elimina posibilele cauze fiziologice, persoana cu o tulburare anxioasa trebuie sa se adreseze medicului pentru investigatii. Investigatiile necesare inlaturarii suspiciunilor de boli somatice pot fi recomandate de medic. Cateva din bolile cu simptome asemanatoare celor din categoria tulburarilor anxioase tin de sistemul endocrin, cardiovascular sau respirator.

Este greu de trasat o linie intre anxietatea normala, adaptativa si cea disfunctionala, clinica. Anxietatea este considerata un raspuns normal, atunci cand este determinata de un pericol real si daca scade sau dispare odata cu disparitia pericolului. Atunci cand nivelul anxietatii este disproportionat in raport cu riscul sau severitatea unui posibil pericol, si daca ea continua si in absenta pericolului, atunci consideram aceasta reactie ca fiind “anormala”. Putem, de asemenea, evalua acest raspuns si prin prisma impactului pe care acesta il are asupra funcționarii persoanei: daca observam ca anxietatea are un efect psihosomatic sau daca functionarea cognitiva, sociala sau profesionala este afectata, atunci putem spune ca anxietatea este de nivel clinic.

Anxietatea, care este un raspuns normal si adecvat in fata pericolului, devine o problema de sanatate mentala atunci cand simptomele:
– sunt severe si foarte neplacute
– interfera cu activitatea zilnica (cu viata sociala, de familie, profesionala, etc)
– sunt persistente si dureaza de prea mult timp
– ne afecteaza calitatea vietii

Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin anxietate persistenta pentru o perioada de cateva luni. Anxietatea sau simptomele somatice produc suferinte marcate in arii functionale importante (activitate sociala munca). Exista frecvent trei aspecte cheie ale bolii: ingrijorare si neliniste greu de controlat, tonus muscular crescut (cefalee, agitatie) si hiperactivitate vegetativa (simptome gastro-intestinale si cardiovasculare).

Anxietatea se poate manifesta ca o presimtire rea, uneori vaga si fara un motiv anume, iar alteori clar orientata catre ceva. Ea poate fi insotita de diverse alte semne cum ar fi: crampele la stomac, transpiratii, uscaciunea gurii, batai mai rapide ale inimii, diaree sau insomnie. Pacientii de anxietate cronica se simt agitati fara sa stie de ce, unele persoane avand atacuri de panica pe neasteptate, insotite de senzatii de sufocare, de dureri in piept, de furnicaturi in maini si picioare si de lesin. In plus, respiratia devine rapida si superficiala. Aceasta este hiperventilatia. In acest caz nivelurile normale ale oxigenului si dioxidului de carbon din corp sunt perturbate.

In momentul in care esti anxios, apar in organismul tau o serie de modificari:

  • La nivel cognitiv: scaderea puterii de concentrare, epuizare si tensiune mentala, confuzie intelectuala, disconfort psihic, ingrijorare.
  • La nivel afectiv: teama, tensiune, nervozitate, neliniste, iritabilitate.
  • La nivel biologic: tremuraturi, agitatie, tensiune musculara, transpiratie, ameteala, diaree, paloare; respiratie scurta si rapida, palpitatii, maini reci si umede, gura uscata, bufee de caldura sau fiori reci, stare de rau, greata, senzatie de gol in stomac.
  • La nivel comportamental: evitare, oboseala generalizata, hiperventilatie, exprimare verbala agitata, frecarea si agitarea mainilor, insomnii

Reactia de “fuga sau lupta” este utila pe termen scurt, in special atunci cand pericolul poate fi evitat prin efort fizic. Pe termen lung insa, ea poate duce la scaderea sistemului imunitar si somatizari, cu repercusiuni grave asupra sanatatii fizice si psihice.

Anxietatea generalizata apare frecvent in perioada de mijloc a adolescentei sau la inceputul varstei adulte. Pacientul va ajunge insa sa consulte un terapeut mult mai tarziu.

Atat femeile, cat si barbatii pot fi afectati de acest tip cronic de anxietate, corespunzator pentru aproximativ 4,5% din totalul populatiei. Numai 10% insa dintre pacientii suferinzi de aceasta tulburare vor cere ajutor specialistilor. Ceilalti pacienti vor consulta medici generalisti care prescriu prea des tranchilizante si mai ales pentru perioade indelungate (peste trei luni, durata recomandata). Anxietatea generalizata este mai putin alarmanta decat atacurile de panica, agorafobia sau obsesiile deoacere evolutia ei este una graduala, iar pacientul se poate obisnui cu unele din simptome.